Cautatorii de comori

coins2În Vrancea pământul ascunde multe urme ale trecutului, circulând chiar informaţia că s-a descoperit până acum cam 10% din totalul vestigiilor istorice, rămânând de identificat încă 90 % din zestrea trecutului.

La fel ca la un pescar înrăit sau un vânător pasionat , căutarea de monede sau de obiecte preţioase din trecut poate produce o satisfacţie enormă, evident sufletească şi nu materială , pentru că trebuie subliniat faptul că în conformitate cu legea patrimoniului orice astfel de descoperire trebuie predată într-un timp scurt autorităţilor, care în urma unei evaluări poate stabili şi o cale de răscumpărare.

Căutând sugestii prin alte surse am remarcat faptul că toţi cei interesaţi afirmă că nu este deloc uşor să cauţi vechile comori, iar pentru acest lucru trebuie să investeşti o mică avere.

Cu alte cuvinte pentru a căuta aur trebuie să cheltuieşti argint. Făcând abstracţie de descoperirile întâmplătoare, găsirea unei comori este de cele mai multe ori rezultatul unei pregătiri şi planificări riguroase. Un prim indiciu referitor la existenţa unor obiecte de valoare poate fi obţinut din povestiri, arhive, cărţi sau din alte surse. Şi astfel munca de-abia începe, căci este nevoie ca informaţiile, de obicei lacunare, să fie întregite, să ştii în ce circumstanţe s-a petrecut dispariţia, detalii despre comoară, locul unde s-ar putea afla şi multe, multe altele.

Un început ar fi verificarea arhivelor vechi, accesibile oricui, din cercetarea rapidă a acestora rezultând câteva idei interesante. „Dar mai întâi să vedem ce spun informaţiile din presa recentă. Una dintre ele pomeneşte de o legendă veche răspândită în zona Soveja –Câmpuri , anume Şipotul lui Bucur, despre care se spune că ar fi fost un haiduc vestit al Vrancei, care ar fi ascuns prada luată de la boieri în aceşti munţi, unii bătrâni găsind monede vechi pe cărări de munte, mai precis în coasta Dealului Rachitaşul de unde se prelinge, cristalin şi rece, acest pârâu ce izvorăşte din „Comoara lui Bucur”. Chiar aici, sub Rachitasul, legendele bătrâneşti spun că într-o tainiţă din stâncă haiducul îşi păstra comorile. Jurnalul de Vrancea indica alt loc al comorii la Masa lui Bucur, o stâncă imensă situată în satul Plesi , comună Bisoca, judeţul Buzău, la graniţa cu judeţul nostru, locul plecării legendarului cioban către întemeierea capitalei noastre de azi”, spune Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.

Legendele legate de acest loc nu se opresc la plecarea lui Bucur cu oile în lunca Dâmboviţei. Mai târziu, haiducii care făceau legea pe acele plaiuri s-au folosit de Masa lui Bucur ca loc de vieţuire. Dat fiind faptul că este situată în cel mai înalt vârf, se putea observa tot ce mişcă până la câmpie. Undeva, mai sus, pe culmea vârfului de munte, se spune chiar că există o comoară a haiducilor, pe care au îngropat-o înainte să fie prinşi de poteră. Asta este părerea localnicilor, dintre care unii mai în vârstă, plecaţi fiind cu animalele la păscut în acea zonă, au găsit paturi improvizate din cetina de brad, arme şi bani din aur. S-a crezut că toate acestea erau ale haiducilor care se aciuiaseră aici şi că ar mai fi şi alte lucruri preţioase ascunse.

Calea cea mai scurtă şi cea mai sigură către acest loc, dar nu în această perioadă cu multe probleme de infrastructură în zonă,este din Vintileasca pe drumul forestier, se coboară în pârâul Purcelu apoi se urcă în satul Plesi, după care sus, în vârf, la masă.

Arhivele infirmă o parte din legendele de mai sus şi confirmă altele. „În anul 1867, primarul comunei Câmpuri a transmis Prefecturii judeţene că mai mulţi locuitori ai acestei comune, în număr de 13 persoane, timp de două luni de zile, s-au suit în Muntele Răchitasului, unde se zice din bătrâni că ar fi comoara lui Bucur şi au săpat acolo necontenit o groapă în formă de puţ de aproape cinci stânjeni adâncime(10 metri) şi un stânjen lăţime(2 metri) , dând doar peste nişte lemne şi o piatră neagră. Primarul a întocmit proces verbal, a menţionat ca groapă săpată de câmpureni era localizată de fapt pe moşia statului Vizantea , a trimis autorităţilor acea piatră neagră de culoarea smoalei predată de săpători şi a rugat pentru alte dispoziţii. Ori că săpătorii nu au declarat cu adevărat cele găsite, ori că au ajuns la o înţelegere cu primarul sau chiar nu au găsit nimic aşa cum s-a consemnat nu se poate şti”, mai spune istoricul Florin Dîrdală.

Oricum, în document se indică faptul că acea comoară ar fi în zona Soveja -Câmpuri şi Vizantea, în Muntele Rachitasul (situat între comunele respective) şi pare veridică această legendă întrucât acum 150 de ani nişte oameni au putut fi atât de nebuni încât au săpat necontenit timp de două luni în acea zonă şi au mai continuat şi după acel moment încă o perioadă semnificativă, supravegheaţi de autorităţi, care le-au promis că-i vor despăgubi dacă vor găsi ceva din legendara comoară a lui Bucur.

10 ani mai târziu documentele păstrate la Arhivele Naţionale Vrancea relatează o altă descoperire, de această dată în comuna Goleşti, unde la o revărsare a apelor râului Milcov s-a prăbuşit un mal, iar nişte copii, jucandu-se, au găsit o cutie în care se găsea o cruce de aur în greutate de 10 ocale (aproximativ 10-15 kg) şi asupra căreia se vedeau mai multe semne unde au fost pietre scumpe.Poliţia Focşani, care a fost informată ca această podoabă antică a fost luată de preotul comunei Goleşti, de unde s-a predat Episcopiei Buzău, roagă Prefectura Putna să stăruie la Ministerul de Interne pentru că această cruce să fie recuperată de la episcopie şi predată la Muzeul Naţional din Capitală.

După alte câteva decenii, în jurul anului 1900 la Mărăşeşti a fost descoperit cel mai valoros tezaur din regiune, fiind alcătuit din 800 monede de aur din sec III şi I înainte de Hristos, iar doi ani mai târziu, un locuitor din Bătineşti anunţa oficialităţile că a descoperit în curtea sa 270 monede de argint.

Tot în această perioadă, în comuna Răcoasa se raporta că doi locuitori sunt bănuiţi că au găsit o comoară de 52 de kg, dar pentru că nu au predat-o autorităţilor ci au încercat ascunderea şi valorificarea ei pe alte căi, au rămas cu buza umflată fiind înşelaţi de partenerii de afaceri necurate.

Urmează alte descoperiri întâmplătoare precum cea de la Mera din 1927 sau 1929, la Domneşti, constând în numeroase monede vechi, iar şirul acestor apariţii numismatice nu se încheie aici.

„Dintr-o extraordinară lucrare a regretatului muzeograf şi arheolog Victor M. Bobi aflăm că în zona de Curbură a Carpaţilor săpăturile, în special cele organizate ştiinţific, dar şi cele întâmplătoare au dus la descoperirea a puţin peste 2500 de monede antice, dintre care de departe ies în evidenţă cele 800 de piese de aur de la Mărăşeşti, alături de alte 3 tezaure extrem de valoroase de la Dumbrăveni, Răcoasa şi Voloşcani”, ne-a mai precizat istoricul Florin Dîrdală.

Acestea au fost câteva indicii ajutătoare în alcătuirea unor aşa zise hărţi a comorilor numismatice din Vrancea, iar continuarea documentărilor pe toate pistele posibile ar putea conduce la rezultate şi mai bune referitoare la localizarea cât mai precisă a posibilelor locuri unde se pot găsi astfel de podoabe antice.